Ascultă Online Radio Cernăuți

24 feb. 2017

Revista presei nord bucovinene de limba română din 23/02/2017

Atenție! Pentru a citi ziarul în mărime reală, accesați tastele Ctrl și (+) la mărire & Ctrl și (–) la micșorare  












20 feb. 2017

La Cernăuți a fost prezentat proiectul „Bucovina - zonă de contact”



Proiectul   „Bucovina – zonă de contact” a fost prezentat astăzi, 20 februarie 2017, la Cernăuți, în cadrul Centrului de Business „Intercity”. Proiectul este o inițiativă a Universității St. Gallen din Elveția, realizată de ONG Quadrivium din Cernăuți și Centrul de Studii Europene din cadrul Universității „A.I. Cuza” din Iași – informează BucPress.

Potrivit organizatorilor, proiectul își propune să analizeze interacțiunea dintre diferitele niveluri culturale, identitare, istorice existente în regiunea istorică Bucovina, să analizeze impactul pe care interacțiunea dintre aceste niveluri îl are asupra interpretărilor și percepțiilor spațiului studiat.
Coordonatorul proiectului din Ucraina este expertul Nadia Bureiko, din echipă făcând parte Serghei Bostan de la universitatea cernăuțeană și politologul Serghei Hakman.
Coordonatorul proiectului în România este Teodor Lucian Moga de la Centrul de Studii Europene, Iași. Alți membri ai echipei: Ulrich Schmid (Elveția),  Carmen Scheide (Elveția), Alexandra Gheorghiu (Iași) și Bogdan-Constantin Ibănescu (Iași). Echipa proiectului s-a ocupat de un studiu – o analiză sociologică care abordează probleme de percepție identitară, memorie colectivă și imagini ale “celuilalt” la nivelul comunității românești din nordul Bucovinei (Ucraina), precum și la nivelul comunității ucrainene din sudul Bucovinei (România).
Studiul se bazează pe o agendă de cercetare comună, desfășurată în zona istorică a Bucovinei, atât în Ucraina, cât și în România, luând în calcul particularitățile zonei istorice a Bucovinei văzute dintr-o perspectivă multidisciplinară (istorică, politică, economică, juridică, culturală și lingvistică) - notează BucPress.

În timpul prezentării proiectului a avut loc un schimb de opinii despre cercetarea sociologică realizată în Bucovina istorică, cu participarea experților din ambele state. Doamna Eleonora Moldovan, consul general al României la Cernăuți, citată de Radio Cernăuți, a menționat importanța dialogului româno-ucrainean în menținerea toleranței bucovinene, amintind despre valoarea istorică și culturală a Bucovinei și locuitorilor ei.
Mai multe detalii despre proiectul „Bucovina - zonă de contact” aflăm din interviul solicitat de jurnalistul Marin Gherman de la Radio Cernăuți și portalul de știri BucPress domnului Teodor Lucian Moga, lector la Centrul de Studii Europene din Iași. Interviu poate fi audiat în subsolul acestui text.
BucPress
Radio Cernăuți

FOTO DE N. HAUCA 







VĂ AŞTEPTĂM LA CENACLU



            Cenaclul  literar transfrontalier „Maşina cu poeţi” poposeşte din nou la Cernăuţi. Şedinţa ordinară va avea loc în ziua de 25 februarie curent în incinta Cafenelii literare „Bucureşti”  a Centrului Cultural  Român „Eudoxiu Hurmuzachi” ( Cernăuţi, str. Kobyleanska, 9).
Poeţii din Suceava vor ajunge la Cernăuţi în prima parte a zilei de sâmbătă, orele 12.00, când va începe şi întâlnirea cu ei.
Din partea gazdelor invitat de onoare va fi remarcabilul poet şi traducător Mircea Lutic, personalitate proeminentă a vieții culturale din Bucovina, scriitor bine-cunoscut în întreg spațiul românesc, iar din partea Sucevei poetul şi eseistul  Alexandru Ovidiu Vintilă, redactor şef al revistei „Bucovina Literară”.
La întâlnire sunt invitați profesorii de limba şi literatura română, ziarişti, scriitori, admiratori ai cuvântului frumos, elevi din clasele superioare ale școlilor româneşti din oraş şi din regiune, admiratori ai cuvântului frumos..
În continuare dăm publicității câteva date sumare din bogata biobibliografie a  invitaților de onoare la ședința de sâmbătă, 25 februarie a cenaclului nostru. 

Mircea LUTIC,


Membru al Uniunilor Scriitorilor din România, Republica Moldova şi Ucraina, laureat al Premiului Literar Internaţional “Ivan Franko”, al Premiilor Uniunii Scriitorilor din Moldova, al Premiilor Regionale “Mircea Streinul”, “Dmytro Zahul” şi  “Isidor Vorobkievici”, Laureat al premiului „Mihai Eminescu” pentru poezie al Academiei Române. Decorat cu Ordinul Naţional al României “Serviciul credincios” în gradul de ofiţer, distins cu Diploma şi Medalia Preşedintelui României, cu Diploma de Onoare a Radei Supreme a Ucrainei. Inclus în “Cartea de Aur” a Ucrainei. Cetăţean de onoare al Bucovinei.
 Mircea Lutic a debutat în presă, în anul 1962, cu poezii şi articole de critică literară, semnând şi cu pseudonimele Mircea Glie, L. Mărăcină, M. Vătreanu, Savin Zinescu.  După cum l-a prezentat  academicianul Grigore Bostan, Mircea Lutic este un poet tradiţionalist de sorginte romantică, purtător al “comândului neîmplinit al străbunilor, străjuitori de veci ai gliei”, care „caută să descifreze semnificaţiile străvechi, istorice, ale cuvintelor turnate în viers de baladă şi doină sau ţesute în pânză de basm şi legendă. Mai mult, remarcabilul istoric şi critic literar academicianul Mihai Cimpoi menţionează că poetul Mircea Lutic este este un degustator aristocratic, epicureic al aromelor, culorilor, sunetelor, pe care le ţese în reliefuri fine, un cioplitor direct în piatră şi marmoră, un tăietor în diamant”.
Poezia lui Mircea Lutic este doldora de sunete de ritmuri perene, de melodii inefabile, de lumini şi umbre, împrăştie scântei împrejuru-i din rugurile ancestrale care mistuie făptura poetului. Ea-i bine instrumentată în “şopot cristalin de verb matern”. Pentru că poetul  crează în diverse regimuri lirice tot mai bogate de la un an la altul. Astfel, poezia lui îşi păstrează datul iniţial întru fiinţă, poetul rămânând peste ani acelaşi om angajat istoric, acelaşi luptător pentru adevăr şi dreptate. Tonul imnic iniţial, de laudă şi mărire a vremilor de glorie ale neamului, poate fi cu uşurinţă depistat în “Eminescu”, “Limba maternă”, “Datul întru fiinţă”, “Avem o singură tămadă”, “Semene din veac”, “Homo sapiens”, „Noimă”, “Glosă”, “Cei doisprezece”, “Înviere”, “Clopotul conştiinţei de neam” şi în alte versuri de factură civic-organică, realizate la un grad intelectual superior, unele cu tentă uşor povăţuitoare, moralizatoare, altele filosofice, religioase, prin care voieşte să ţină nestinsă flacăra conştiinţei naţionale.
Îndeosebi de rodnică este prestaţia scriitorului atât  în domeniul poeziei, cât şi al  eseisticii şi transpunerii artistice în limba română a celor mai importante opere din literatura universală  şi în special din limbile rusă şi ucraineană. Printre autorii traduşi de Mircea Lutic în limba română se numără F. Dostoievski, A. Puşkin, I. Turgheniev A. Cehov, M. Lermontov, L. Tolstoi, M. Şolohov V. Zemliak, precum şi cei mai importanţi poeţi şi prozatori ucraineni clasici şi contemporani ş.a.
Despre creaţia lui  Mircea Lutic au scris  academicienii Mihai Cimpoi, Grigore Bostan şi Nicolae Bileţchi, istoricii şi criticii literari Adrian Dinu Răchieru, Mihail Dolgan, Viorel Dinescu, Ştefan Hostiuc, Mykola Bohaiciuk, Catinca Agache, Aurel Sasu, Viktor Kosiacenko, Irina Ghembliuc,  Oksana Dovhan, scriitorii Grigore Crigan, Ilie Tudor Zegrea, Serafim Belicov, eseista Maria Toacă ş.a.


Alexandru Ovidiu Vintilă (n. 26 septembrie 1977, Suceava) este poet şi eseist. Doctor în istorie. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Iaşi şi vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Bucovineni. Redactor-şef al revistei „Bucovina literară” şi membru în colegiile redacţionale ale publicaţiilor „Glasul Bucovinei” (Cernăuţi) şi „Scriptum” a Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” din Suceava. Până în prezent a publicat următoarele cărţi: caricatura de cretă, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 2003 (apărută în 2004, Premiul Editurii Cartea Românească la Festivalul–Concurs de poezie „Porni Luceafărul…”, Botoşani, 2002; Premiul pentru debut al Societăţii Scriitorilor Bucovineni, 2004; nominalizat la Premiul pentru debut în poezie al filialei ieşene a Uniunii Scriitorilor din România, 2004); miezonoptice. tradiţia rupturii, Iaşi, Editura Timpul, 2008 (Premiul Fundaţiei Culturale a Bucovinei, secţiunea poezie, 2009; un grupaj de poeme din acest volum a obţinut Premiul I în cadrul Concursului „Natale Oggi”, organizat de „Poesia Attiva”, Torino, decembrie 2008); cartea lui koch, Timişoara, Editura Brumar, 2009 (Premiul Societăţii Scriitorilor Bucovineni, secţiunea poezie, 2010). La Editura Timpul din Iaşi, în 2011, a publicat viaţa preschimbată, un grupaj de versuri din această carte a obţinut Premiul pentru poezie Octavian Goga, Ciucea – Cluj-Napoca, 2010, precum şi Premiul Editurii Dagan, Paris, 2011. De asemenea, autorului i-a mai apărut la Editura Tracus Arte din Bucureşti, în 2011, un volum de eseistică intitulat Demersul dialogic. Semne ale unei experienţe a înţelegerii (Premiul Societăţii Scriitorilor Bucovineni, secţiunea publicistică, 2012). Pe lângă acestea, a mai publicat tomul Traian Brăileanu. Întruchipările raţiunii. Fapte, idei, teritorii ale realităţii din interbelicul bucovinean, Bucureşti, Editura Paideia, 2012 (Premiul Restitutio al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Iaşi şi Premiul Societăţii Scriitorilor Bucovineni, ambele în anul 2013), precum şi monografia (teză de doctorat la origine) Traian Brăileanu. Dialectica unei istorii personale, Bucureşti, Editura Tracus Arte, 2013.  În anul 2014, la editura bucureşteană Karth, un imprint Herg Benet, a publicat volumul de poezie intitulat obiecte psihiceUrmează să-i apară, la Editura Eikon, o carte de eseistică intitulată Poetici ale sinelui. Faptul-de-a-fi-în-modul-cel-mai-propriu. De-a lungul timpului a publicat în majoritatea revistelor literare din România. Publică, de asemenea, constant în reviste ştiinţifice din România precum: „Revista Română de Sociologie”, „Revista de Filosofie”, „Analele Bucovinei” ş.a. Prezent în mai multe volume colective cu grupaj de poeme sau studii ştiinţifice. Poezia sa a fost tradusă fragmentar în limbile engleză, franceză, turcă ş.a.


17 feb. 2017

80 de ani de la nașterea poetului și ziaristului Ion Chilaru 2017

VEZI 12  VIDEO  AICI:  https://www.youtube.com/watch?v=NmVoX0ipOlE&list=PLOQqVtnkhWmj3fs3W12cIWmbx5lO9wj4k


La ziarul românilor din Ucraina, ,,Zorile Bucovinei” a avut loc o manifestare comemorativă.
 în Redacția pe care a condus-o un sfert de veac, până în ultima clipă a vieții sale, a fost comemmorată împlinirea pe 15 februarie 2017 a 80 de ani de la nașterea poetului și ziaristului Ion Chilaru, un nume în istoria culturală a Bucovinei, un condei cu urme încă vizibile și pe pagini de hârtie, și în memoria celor ce l-au cunoscut.



„Ni-i baștina un cântec de iubire” – Ion Chilaru


La 15 februarie 2017, s-au împlinit opt decenii de la naşterea lui Ion Chilaru, cunoscut poet al ţinutului nostru, membru al Uniunii Naţionale a Scriitorilor din Ucraina, fost redactor-şef al ziarului regional „Zorile Bucovinei”, fost deputat în Consiliul Orăşenesc Cernăuţi, activist obştesc, „un mare îndrăgostit de lume”, cavaler al ordinului „Prietenia Popoarelor”, fost membru-fondator al Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi.
A venit pe lume în luna lui Făurar, într-un amurg de seară, când fulgii cădeau ca nişte stele, îmbrăcând frumoasa glie străbună în veşmintele albe ale sincerităţii. Poetul va scrie mai târziu: „Şi ninge iar/ Cu toată demnitatea/ Peste câmpia/ Tinereţii mele”
Şi-a petrecut copilăria în miraculoasa Valea Prutului cu luncile ei de sălcii plângătoare, unde-şi găseau adăpost păsările călătoare sosite de la capătul lumii, aducând cu ele dorul drumului: „Când se-ntorc din nou cocorii,/ Zorii îşi desfac bujorii”. Inima lui gingaşă de copil a fost fermecată de vraja morilor de apă, rânduite ca o baladă lângă malurile istoricului râu, şi care măcinau sudoarea ţăranului şi sufletul lui. Aici asculta cu răsuflarea întretăiată poveş­tile cu Feţi-Frumoşi şi Ilene Cosânzene, depănate de către pământenii săi, sfătoşi din fire.
A primit ca moştenire de la bunii părinţi: „Un lan de grâu/ Şi un codru verde,/ Şi-un vânt şăgalnic/ Ce se pierde,/ Poteci cu flori/ Prin lunca deasă/ Şi paşi rostogoliţi/ Prin iarba grasă,/ Un drum de ţară / Şi alei/ Sub bolţile/ De plopi şi tei,/ Apoi un vis/ Şi-un cânt de dor”.
A absolvit Şcoala de opt ani din satul Molniţa, raionul Herţa, Şcoala medie din Horbova, acelaşi raion, Facultatea de Filologie Romano-Germanică a Universităţii de Stat din Cernăuţi. Trebuie de menţionat faptul că s-a numă­rat printre studenţii români de la acest aşezământ de studii superioare care au semnat o scrisoare adresată organelor de resort ale oraşului Cernăuţi, ce conţinea rugămintea să i se atribuie străzii care leagă Pieţele Centrală şi Teatrală numele Marelui Eminescu.
La 1959 devine director al şcolii din localitatea natală, înră­dăcinând în inimile discipolilor dragostea pentru graiul matern. După şase ani, îmbrăţişând activitatea de jurnalist, „s-a impus publicului din Bucovina ca o personalitate de respiraţie atât naţională, cât şi internaţională, deschisă spre zonele de lumină ale fraternităţii dintre popoare”.
Problematica poeziei lui Ion Chilaru e una majoră, ce dezbate teme esenţiale ale existenţei umane. Iubirea de ţară, de oameni îl îndrumă pe poet la verbul patetic, la comunicarea directă. El vede rosturile poeziei sale în a da glas cuvintelor simple, cuvintelor de toate zilele: „Pământule, aşa cum e şti,/ în mine tot mai mândru creşti/ Şi spui cuvinte de grâu şi de dor/ Şi verbul tău e murmur de izvor/ Şi spui cuvinte de azi, de viitor/ Şi verbul tău e traiectorie în zbor”.
Pentru Ion Chilaru patriotismul nu e doar un sentiment civic, ci un mod de existenţă lirică: „Verde, iarbă verde -/ Baştină şi cânt,/ Verde, iarbă verde -/ Stele şi pământ;/ Verde, iarbă verde -/ Nume de eroi,/ Verde, iarbă verde -/ Secetă şi ploi,/ Verde, iarbă verde -/ Codrul carpatin,/ Verde, iarbă verde -/ Verdelui mă-nchin;/ Verde, iarbă verde -/ Zbor înaripat,/ Verde, iarbă verde -/ Plai înnobilat”.
Poezia lui Ion Chilaru este rodul unui suflet sensibil, neliniştit, plin de candoare, peste marginile căruia se revarsă focul dragostei pentru ţinutul natal: „Eu niciodată/ N-am căutat/ Şi nu caut/ Liniştea/ În linişte-i/ Şi căutarea -/ Plină de tumult”.
În necrologul din 4 iunie 1994, semnat de colectivul redacţiei ziarului „Zorile Bucovinei”, se menţionează: „Talentul de publicist i-a fost logodit mereu, în realizările cele mai de valoare, cu darul poetic – principala chemare a vieţii sale. Faptul că a fost nu un simplu versuitor, ci un poet de voca­ţie, un cântăreţ veritabil şi inspirat îl atestă cele mai rezistente piese din creaţia sa literară, poeziile scrise la tensiunea trăirilor autentice, din îndemnul inimii”.
Pentru a înveşnici memoria cunoscutului poet, activist obş­tesc şi om de cultură al ţinutului nostru, sesiunea a XIl-a de legislatura a 5-a a Consiliului Orăşenesc a adoptat hotărârea din 25 ianuarie 2007, ca noua stradă din microraionul „Roşa” să poarte denumirea „Ion Chilaru”.
Petru GRIOR, directorul Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi,
membru al Uniunii Naţionale a Jurnaliştilor din Ucraina
SURSA: http://lyberti.com/ni-i-bastina-un-cantec-de-iubire-ion-chilaru/