Ascultă Online Radio Cernăuți

15 ian. 2015

MIHAI EMINESCU - 165 / Міхаю Емінеску-165.


Mihai Eminescu ne-a adunat din nou în CATEDRALA LIMBII ROMÂNE din Cernăuţi 

Românii din Ucraina şi din întreaga lume au marcat la 15 ianuarie 165 de ani de la naşterea Luceafărului poeziei româneşti, poetului nepereche Mihai Eminescu. Şi tot în această zi la Cernăuţi a fost marcată Ziua Culturii Naţionale Române. 
15 ianuarie este o zi scrisă cu roşu în calendarul spiritualităţii neamului. Este ziua în care cu 165 de ani în urmă a răsărit pe bolta scrisului românesc – Luceafărul poeziei – Mihai Eminescu. Întreaga intelectualitate bucovineană l-a omagiat în această zi pe Marele Poet. Mai întâi au fost depuse coroane şi jerbe de flori la bustul poetului din curtea Casei lui Aron Pumnul din Cernăuţi, apoi la statuia lui Mihai Eminescu din centrul vechei urbe cernăuţene, unde oficialităţile locale, oaspeţi dragi din România, în frunte cu doamna Eleonora Moldovan,  Consul General al României la Cernăuţi,  profesori universitari, scriitori, jurnalişti, elevi şi studenţi din întreaga regiune au venit să-l omagieze pe poetul nepereche al românilor de pretutindeni – Mihai Eminescu.  De ziua lui Eminescu intelectualitatea bucovineană au sărbătorit şi Ziua Culturii Naţionale Române, organizând o suită întreagă de manifestări culturale şi literare, între acestea numărându-se întâlniri cu scriitorii, recitaluri de poezie, prezentări de carte, expoziţii etc. În incinta Catedralei Sfântul Duh din Cernăuţi a fost organizat un Te-deum de un sobor de preoţi din regiunea Cernăuţi şi judeţul Suceava, în frunte cu stareţul Mănăstirii Putna, părintele Melchisedec.
„Astăzi,  15 ianuarie 2015 ne-am întâlnit la Cernăuţi, unde cu drag l-am pomenit pe Mihai Eminescu. Am mers la casa unde a trăit Mihai Eminescu, la Casa lui Aron Pumnul,   apoi la statuia lui Mihai Eminescu din centrul oraşului. Am privit spre strada care-i poartă numele, numele lui Mihai Eminescu, apoi am venit la Catedrală, unde am săvârşit slujba de pomenire cu un sobor de 24 de preoţi, un sobor impresionant, care a unit fraţi din întreaga Bucovină, şi din partea românească, şi din partea ucraineană. Ne-am întâlnit aici la Catedrală şi Mihai Eminescu a fost acela care ne-a unit. Cu drag facem lucrul acesta şi cu drag cred că  fiecare român trebuie să se aplece spre Mihai Eminescu. Zoe Dumitrescu Buşulega, Maica Benedicta, pe patul morţii spunea mereu – apăraţi-l pe Mihai. Cred că acest testament s-a primit prin faptul că iată românii noştri şi-au dat mâna şi au ales ca Ziua Culturii Naţionale Române să fie ziua de naştere a lui Eminescu, zi,  când a răsărit pentru noi românii, Luceafărul care nu a apus şi nu va apune niciodată, pentru că Eminescu este Luceafărul poeziei româneşti şi este cel care a cunoscut limba română foarte bine şi un altul ca el nu e. Facă Bunul Dumnezeu ca astfel de momente să fie cât mai multe, să fim cu toţii uniţi şi strânşi în jurul valorilor. Căci valorile ne formează şi ne unesc. Bunătatea, blândeţea, adevărul sunt ale noastre şi pe acestea trebuie să le promovăm”, a declarat Stareţul Mănăstirii Putna, părintele Melchisedec. 
La manifestările culturale organizate cu prilejul omagierii lui Mihai Eminescu în nordul Bucovinei a fost prezent şi primarul de Cernăuţi, Oliksii Kaspruk:
„ Această zi  este o zi însemnată pentru cernăuţeni, pentru toţi bucovinenii, întrucât Mihai Eminescu este omul care prin personalitatea sa proslăveşte ţinutul nostru peste tot în lume. Astăzi au venit la Cernăuţi să-l omagieze pe Eminescu foarte mulţi oaspeţi, suntem impresionaţi cu toţii întrucât purtăm discuţii plăcute cu ei şi avem întâlniri de lucru. Oricum, pentru noi, ziua de 15 ianuarie este o zi plină de lumină,  senină şi însorită”, a spus domnul Oliksii Kaspruk, primarul oraşului Cernăuţi.
Reamintim că românii din regiunea Cernăuţi îl omagiază astăzi pe Marele Eminescu – 165 de ani de la naşterea Luceafărului poeziei româneşti. Doamna doctor docent Lora Bostan împreună cu un grup de studenţi sunteţi prezentă la manifestările culturale care sunt organizate la Cernăuţi. Ce impresie trăiţi în această zi deosebită pentru românii de pretutindeni?
„În această zi deosebită eu întotdeauna vin cu sufletul deschis şi tot aşa vin şi studenţii, pentru că cutreierând străziule Cernăuţiului, de fiecare dată îţi aminteşti de marele poet  Mihai Eminescu şi te gândeşti că, de fapt, acesta e conştiinţa noastră şi spiritul nostru curat. Suntem purificaţi în aceste zile, ne gândim la cei care au fost, ne gândim la valorile pe care le-au adunat strămoşii noştri şi totodată ne gândim cum să păstrăm aceste valori, ca ele să rămână şi să perpetuieze în continuitate. E o mare bucurie de a veni la Eminescu pentru că vii la tine însuţi. Vii să te închini în faţa celor care de multe ori cu preţul chiar a fericirii proprii s-a jertfit pentru neam, pentru că ştim că poetul n-a aviut această fericire pe parcursul vieţii, dar noi o regăsim în cărţile lui. Marea cultură română a pornit de la Eminescu, de aceea e o bucurie atunci când răsfoieşti cărţile lui, când vii şi-i vezi chipul frumos în centrul acestei urbe străvechi, care şi acuma îi poartă paşii”, a menţionat pentru BucPress, doamna Lora Bostan.
Un aport deosebit la buna desfăşurare a evenimentelor culturale prilejuite de aniversarea a 165 de ani de la naşterea Luceafărului poeziei româneşti Mihai Eminescu alături de Societatea pentru cultură românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi, Societatea Scriitorilor Români şi Fundaţia Culuturală „Casa Limbii Române”,  l-a avut şi Consulatul General al României la Cernăuţi, în prezenţa doamnei Consul General Eleonora Moldovan. Prezentă la Te-deum-ul din incinta Catedralei cernăuţene domnia sa a ţinut să menţioneze:
„Aşa a rânduit bunul Dumnezeu ca astăzi la 165 de ani de la naşterea poetului nostru naţional să venim să ne închinăm şi aici în faţa altarului în Catedrala Sfântului Duh din Cernăuţi, să săvârşim împreună cu acest sobor de preoţi un parastas în memoria, în amintirea şi în cinstirea poetului naţional Mihai Eminescu. Rugăciunea, la fel ca şi cultura, ne uneşte cu înaintaşii noştri, cu cei care au făcut ca ziua de astăzi să ne fie luminată, să ne fie liberă. Am venit astăzi cu capetele plecate pentru că în Ucraina şi în Europa cultura şi valorile sunt atacate. Aşadar, ne-am întors la Dumnezeu, ne-am întors la cultură, ca să le apărăm aşa cum au făcut-o şi înaintaşii noştri. Mulţumesc foarte mult părinte stareţ pentru această frumoasă rugăcine şi pomenire, vă mulţumesc preacucernici părinţi, mulţumim tututror pentru că împreună am săvârşit această rugăciune, un Tatăl nostru pentru Mihai Eminescu, pentru culturta noastră, pentru libertatea noastră, pentru adevăr. Să-i fie veşnică pomenirea din neam în neam!”, astfel şi-a încheiat discursul doamna Eleonora Moldovan.
Academicianul Vasile Tărâţeanu a fost inima şi sufletul acelui Te-deum în limba română organizat în incinta Catedralei din Cernăuţi.
„Astăzi s-a făcut această slujbă extraordinară care îi este plăcut probabil nu numai lui Dumnezeu, dar şi Marelui nostru poet Mihai Eminescu, cel care a zis că credinţa zugrăveşte icoanele în biserici, spunea domnul Tărâţeanu. Cât de adevăr conţine această frază şi cât de multe lucruri le-a spus Eminescu prin poeziile lui creştine, prin învierea, prin rugăciunile unui dac, prin colinde... Cel mai frumos omagiu pe care-l putem aduce marelui nostru poet Mihai Eminescu e ca să-i citim opera şi să ne pătrundem de marele ei adevăr”, a spus domnul Vasile Tărâţeanu.
Manifestările culturale au continuat la Cernăuţi până seara târziu.
Vitalie ZÂGREA pentru BucPress.eu 
SURSA:http://www.bucpress.eu/cultura/mihai-eminescu-ne-a-adunat-1351 
Urmează un fotoreportaj și materiale video realizate de Nicolae Hauca de  la această manifestare. 












З нагоди ювілею М. Емінеску проходило в нашому місті ряд заходів.
Покладання квітів та вінків до памятника М. Емінеску участь брали чинники влади обласної та міської також велика делегація з сусідньої Румунії. Пізніше у кафелральному соборі було відправлено панахиду спільну зі священниками з Румунії. У Чернівецькій обласній універсальній науковій бібліотеці імені М.Івасюка відбулися урочистості літературні читання. В краєзнавчому музеї відкрилась виставка шкільних журналів де навчався в Чернівцях Михай та інші документи,які представили працівники державного архіву Чернівецької області.
Міхай народився 15 січня 1850 року в селі Іпотешти Ботошанського повіту Молдавського князівства. Міхай був сьомою дитиною в сім’ї дрібного поміщика Георге Еміновича. Його батько, людина суворих правил, прагнув дати освіту всім своїм синам. Георге віддавав перевагу німецькій школі, тому відправив дітей вчитися в Чернівці, що перебували тоді під владою Австро-Угорщини. Саме тут, в столиці Буковинського краю, юний Міхай опублікував свій перший вірш на смерть улюбленого вчителя «Біля могили Арона Пумнула». Учасник революції 1848 року, Пумнул викладав ліцеїстам румунську словесність. Саме він, вірний ідеалам патріотизму, мав суттєвий вплив на палку душу юнака і формування його світогляду.
Певний час служив у бухарестському театрі, був вільним слухачем Віденського університету, два роки прожив у Берліні, де прослухав університетський цикл лекцій із філософії та політичної економії. Повернувшись на батьківщину, змушений був поневірятись по провінційних містах і містечках. Із безлічі написаного — прози і поезії — лише дещиця побачила світ у різних періодичних виданнях та колективних збірниках. Єдина прижиттєва книжка віршів опублікована лише 1883 року. Невлаштований побут, виснажлива праця, гостре сприйняття соціальної несправедливості, слабке здоров'я призвели до нервового зриву і тяжкого душевного захворювання.
У творчості Емінеску романтичні мотиви поєднуються з реалістичним зображенням життя. Вірші Емінеску «Чого тобі бажаю, мій румунський краю» 1867 р., «Розтлінні юнаки» 1869 р., а також незакінчені драматична поема «Андрей Мурешану» та роман «Порожній геній» пройняті ідеями патріотизму, критикою тиранії панівних класів, закликами до боротьби за свободу. Найвидатніші його твори - поеми «Імператор і пролетар» 1874 р., «Лучаферул» 1883 р., сатиричні «Послання» (1881 - 1889 рр.) та інші. В ліриці визначне місце посідають теми кохання та природи. Визначний майстер художнього слова, Емінеску збагатив ритміку і образні засоби румунської поезії, а також літературну мову. Його творчість мала величезний вплив на весь наступний розвиток румунської поезії. Твори Емінеску перекладені багатьма мовами світу.
Степан Карачко, краєзнавець
/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////  
Marele Eminescu omagiat la Hliboca / У Глибоці вшанували пам'ять М.Емінеску
sau E timpul să avem și o stradă Eminescu la Hliboca
Azi, 15ianuarie 2015, în orășelul Hliboca, reg. Cernăuți, la bustul lui Mihai Eminescu a avut loc o adunare solemnă prilejuită de cea de a 165-a aniversare de la nașterea Luceafărului poeziei românești. Flori la bustul Luceafărului au depus reprezentanți ai puterii locale, ai Societății pentru cultură românească „M.Eminescu”, primari ai satelor, directori de școli, iubitori ai operei Marelui Poet.
În cuvântul său de deschidere a solemnității, Nicolae Șapcă, vicepreședintele Societății pentru cultură românească „M.Eminescu” din reg. Cernăuți, l-a citat pe Ioan Slavici care a scris: „Lui (Eminescu – nota aut.) nu-i trebuiau nici bogăţii, nici poziţiune, nici trecere-n societate, căci se simţea fericit şi fără de ele, şi din acest simţământ de fericire individuală pornea mila lui către cei mulţi şi nemărginitul lui dispreţ faţă de cei ce-şi petrec viaţa-n flecării ori sporesc durerile omeneşti. Dispreţul lui se dedea însă pe faţă fără de nici o teamă şi adeseori şi fără de milă şi mai ales aceasta făcea pe mulţi să se ferească de dânsul. „Ceea ce li se poate ierta altora – zicea el adeseori – nu pot să-mi permit eu.“
Nicolae Șapcă și-a exprimat încă odată bucuria că în sfârșit avem și la Hliboca bustul marelui Poet, chiar dacă a fost înălțat cu multe ghinioane și obstacole artifciale. „Însă mai țin ca astăzi, în cea dea a 165-a aniversare a nașterii Luceafărului Poeziei noastre să-mi exprim dorința, necesitatea și insistența de a avea la Hliboca și o stradă care să poarte numele lui M.Eminescu. Recent în Hliboca s-au găsit multe denumiri noi pentru multe străzi din orășel, însă o denumire românească nu poate fi întâlnită, — a remarcat N.Șapcă.
După cuvintele de salut rostite de președintele Consiliului raional Grigori Vanzureac și Bogdan Pidlubnîi, prim adjunct al șefului administrației raionale de stat Hliboca, Nicolae Șapcă a transmis celor prezenți felicitări din partea domnului Vasile Bâcu, președintele SCR „M.Eminescu” și a mulțumit pentru prezență.
Gheorghe Semeniuc.
Foto Petro Mitraniuc.
P.S. (Un vast program de omagiere a Marelui Poet a avut loc la Cernăuți. urmăriți presa)
У Глибоці вшанували пам'ять Міхая Емінеску
Сьогодні, 15 січня 2015 р, у Глибоці біля погруддя Міхаю Емінеску відбулись урочистості з нагоди 165-ї річниці від дня народження великого поета. Квіти до бюста світоча румунської літератури поклали представники районної влади, обласного Товариства румунської культури ім. М. Емінеску, трудових колективів району. На церемонії вшанування були присутні і селищний та сільські голови, директори шкіл, а також численні любителі творчості видатного класика румунської та світової літератури.
З теплими словами до присутніх звернулись заступник голови обласного Товариства румунської культури ім. М. Емінеску Микола Шапка, голова райради Григорій Ванзуряк, перший заступник РДА Богдан Підлубний.
— За своє недовге життя, — зазначив М. Шапка, — Міхай Емінеску встиг створити величезну спадщину. Зібрання його творів нараховує 16 томів поезії, прози та публіцистики.
Нарешті, з великими потугами та проблемами, і у нашому райцентрі встановлено погруддя класику світового масштабу. Сьогодні, у день 165-ї річниці від дня його народження, від обласного Товариства румунської культури, яке носить ім'я великого поета, висловлюю надію, що і у Глибоці знайдеться вулиця, яку перейменують на честь Міхая Емінеску. Адже нещодавно знайшлись багато назв для багатьох вулиць у нашому селищі, - підкреслив він.
Щиро дякую всім тим, які знайшли кілька хвилин, аби віддати шану видатному літератору, який багато років жив і творив на Буковині.
Наостанок зазначу, що вшанування у Глибоці є лише частиною численних заходів, які організували у Чернівецькій області до 165-річчя від дня народження М. Емінеску. Урочистості відбулись також у Чернівцях та інших районах краю.
Георгій СЕМЕНЮК.
Фото Петра Митранюка.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu